Cursuri AMF

Diferentierea  celulara este prima etapa. Diferentierea celulara poate avea loc datorita sensibilitatii si plasticitatii protoplastului, iar factorii care o determina sunt externi si interni. Factorii externi pot fi: ·          fizici (caldura, lumina), ·          mecanici (gravitatie, presiune), ·          chimici (prezenta O2, a apei) ·          iar factorii interni fac parte din patrimoniul ereditar al speciei respective. Gratie acestori factori, celulele dobandesc forme, dimensiuni, structuri si chimism specific. Histologia vegetala- Este partea din morfologia plantelor care se ocupa cu studiul tesuturilor vegetale. Un tesut este o grupare de celule avand aceeasi forma, aceeasi structura si care indeplinesc aceeasi functie. Tesuturile vegetale exista numai la plantele pluricelulare, ca urmare a unui proces de diferentiere celulara a carei consecinta este adaptarea celulelor la indeplinirea unor functii  speciale.  Prezenta tesuturilor intr-un orga

Definitia celulei vegetale : unitatea structurala si functionala a oricarui organism vegetal sau animal. Componentele celulei vegetale : perete celular, membrana celulara, citoplasma, nucleu, mitocondrii, plastide, dictiozomi, reticul endoplasmatic, ribozomi.  A fost descoperita in 1665 de fizicianul R. Hooke care lucrand la perfectionarea microscopului, a dat numele de celule , camarutelor observate intr-o sectiune printr-un dop de pluta.  In prima jumatate a secolului XIX-lea apare: teoria celulara conform careia corpul tuturor vietuitoarelor este alcatuit din celule, care sunt formate din membrana, citoplasma si nucleu. Unele plante inferioare (bacterii, alge albastre, unele ciuperci) au corpul format dintr-o singura celula si se numesc unicelulare. In acest caz, celula indeplineste toate functiile vitale, inclusiv reproducerea. Alte plante au corpul alcatuit din mai multe celule si se numesc pluricelulare. La pluricelulare, functiile sunt realizate de celule dif

Au rol, esential pentru existenta vietii pe Pamant. Prin fotosinteza plantele, sintetizeaza substantele organice necesare pentru nutritia lor; In substanta organica sintetizata, se acumuleaza energia solara sub forma de energie chimica potentiala care se elibereaza sub diferite forme de energie biologica (energie nervoasa, motrice, de crestere). Fara aceasta energie inmagazinata nu ar fi posibila viata la animale si om. Prin fotosinteza, plantele elibereaza oxigenul necesar respiratiei. Plantele sunt surse de materii prime pentru industria alimentara, textila, a celulozei, a   zaharului, a cauciucului, a mobilei, a industriei farmaceutice, la prepararea medicamentelor,   in industria parfumurilor, a vinurilor. Exista plante furajere, melifere, medicinale. Din plante se obtin medicamente de valoare, iar tratamentul cu ceaiuri este foarte raspandit.    O.M.S. a anuntat ca 75%-85% din populatia lumii se trateaza cu remedii naturale. S-au descoperit pest

   Botanica- este ramura a biologiei (bios= viata, logos= vorbire, discurs).     Botanica- denumirea vine de la cuvantul botane= planta     Botanica- este stiinta care se ocupa cu studiul plantelor. Studiaza infatisarea externa si    interna a plantelor, inmultirea si dezvoltarea lor, functiile vitale, evolutia, clasificarea si    raspandirea pe glob precum si importanta lor pentru om.    Botanica cuprinde unele stiinte de sine statatoare ca:          Morfologia si Anatomia Plantelor (morfo=forma), se ocupa cu insusirile exterioare si cu structura interna a organismelor vegetale.              Morfologia- studiaza plantele dupa caracterele exterioare.              Anatomia- (ana=prin, tomia=taiere) studiaza structura interna a organelor plantelor.  Sistematica plantelor - studiaza descrierea plantelor, grupandu-le in unitati sistematice dupa    un sistem de clasificare (increngaturi, ordine, clase, grupe)  Fiziologia plantelor- studiaza functi